Laţcu voievod a fost un domnitor al Moldovei. El este fiul lui Bogdan I Întemeietorul şi a urmat la domnie după moartea tatălui său. A domnit 8 ani, între 1365 și 1373.

Nu există în documentele interne de epocă referiri la războaiele purtate de Lațcu. A rămas în istorie prin încercarea de a-şi pune ţara sub protecţia directă a scaunului papal şi de a accepta catolicismul.

Laţcu a ridicat o episcopie catolică la Siret, iar în anul 1371 trece el însuşi la catolicism. Faptul că însuşi voievodul Moldovei a îmbrăţişat catolicismul nu a influenţat credinţa poporului moldovean. Domnind doar opt ani, Laţcu nu a avut timpul necesar pentru a răspîndi religia catolică în rîndul supuşilor săi. Trecerea la catolicism a lui Laţcu a fost un gest politic, din moment ce el nu este îngropat într-o biserică catolică. Laţcu a murit ortodoă fiind înmormîntat în necropola dom­nească din biserica Sf. Nicolae de la Rădăuţi, alături de tatăl său Bogdan I. Faptul dezminte opinia despre o readucere a Moldovei lui Laţcu sub supremaţia Coroanei ungare.

Urmaşul său, voievodul Ştefan cel Mare, îi va pune o piatră de mormînt cu următoarea inscripţie: "Blagocestivul şi de Hristos iubitorul Io Ştefan voievod, domn al ţării Moldovei, fiul lui Bogdan voievod, a împodobit acest mormînt strămoşului său Io Laţco voievod, în anul 6988, luna ianuarie 20, în timp ce Ioanichie era episcopul Rădăuţilor". Anul 6988 înseamnă anul 1480, deci trecuse aproape un secol de la moartea lui Laţco voievod pînă în momentul cînd Ştefan cel Mare îi pune acestuia piatra de mormînt.